|
Primeiru Ministru Alkatiri hateten-sai nia hanoin-barak kona
ba ALP nia apoiu ba projetudelei Akordu Unitizasaun Internasionál,
Loron Sesta 26 Marzu 2004
Primeiru Ministru Alkatiri hanoin-barak komentariu ne'ebe halo
iha Senate Australia nian iha loron Kuarta 24 Marzu reklama katak
nia laiha hanoin-barak ida kona ba partidu ALP sira nia apoiu
ba projetudelei Akordu Unitizasaun Internasionál (AUI)
ne'ebe agora daudaun mak iha oin Parlamentu Australia.
Primeiru Ministru Alkatiri ohin hateten "Hau ho klaridade
hateten hau nia hanoin-barak kona ba projetudelei AUI, no konsidere
katak asauns no deklarasauns Australianu kona ba AUI dezvaloriza
prospetus ba nia aprovasaun iha Parlamentu Nasionál Timor-Leste
nian. Asaun hirak ne'e maka fó-sai lisensa unilaterál
balu, ne'ebe Australia mak fó, iha área kampu Greater
Sunrise deskreve nudar área haksesuk malu iha testu AUI.
Iha deklarasaun Australianu balu ne'ebe reklama katak área
ida ne'e mak área ' Australia nia jurisdisaun mesak rasik
de'it'. Buat ne'e mak kategoriku laloos".
Governu Timor-Leste mak prontu atu halo tuir nia obrigasaun ba
akordus ne'ebe nia hatama ba tiha ona, maibe prosesu ratifikasaun
AUI iha Parlamentu Nasionál Timor-Leste sei halo fasil-liu
se karik Australia mak halo atu tuir lei internasionál.
Primeiru Ministru Alkatiri hateten liutan "Apoiu agora daudaun
lakon-barak luhan ba AUI iha Timor-Leste. Faktu hirak katak Australia
fó-sai lisensa iha área haksesuk malu; seidauk hatudu
nia an prontu ba orariu atubele define fronteira maritimu; reklama
atu iha liman rekursus lato'o atubele tama ba enkontru liu dalarua
tinan ida atu halo negosiu ita nia fronteira; mak seis husi Tribunal
Internasionál Justisia kona ba fronteira maritimu no mos
kontinua nafatin atu esplora kampu minas Laminaria, Corallina
no Buffalo ne'ebe rai iha área tasi ne'ebe Timor-Leste
reklama no mos ne'ebe mak besik ona sira nia moris produtivu nia
ikus, la maski ita nia hakelar ofisiál, hamutuk hotu la
fó tulun ba Timor-Leste atu nia bele iha konfiar atu halo
tuir akordu hametin legal ne'ebe nia hatama an ba".
"Karik fronteira maritimu permanente mak konkorde tiha ona
lailais no ho efisiensia no mos halo tuir Lei Internasionál,
lia-lia barak liu ne'e sei disolve".
|